Slovenia este o țară al cărei cel mai mare cotidian național, Delo (Munca), își permite să-și ocupe jumătate din prima pagină cu o știre despre poezie.
În România acest lucru ar fi excentric și sinucigaș pentru orice cotidian.
Între 23 și 28 august, adică săptămîna trecută, a avut loc unul dintre cele mai mari festivaluri de poezie din Europa, Dnevi poezije in vina (Zilele poeziei și-ale vinului), unde au fost invitați poeți din întreaga lume: Canada, Statele Unite ale Americii, Austria, Singapore, Malta, Bulgaria, Slovacia, Italia, Suedia, Columbia, Rusia, Ucraina, Polonia, Franța, Lituania, Marea Britanie, Croația, Bosnia-Herțegovina, Islanda și, desigur, Slovenia.
Din România am fost eu, și asta doar pentru că am fost invitat. Luni și marți au avut loc primele lecturi, de încălzire, în echipe de către patru-cinci poeți, în mici localități frumoase și cochete, împrăștiate printre dealuri și munți, desprinse parcă din cataloagele turistice, cu rîuri și lacuri turcoaz, de neîntîlnit pe la noi. Luni, la castelul din Negova, a fost prima lectură, castelul era plin de lume, fiindcă acolo se petrecea o mare degustare de vinuri, 60 de feluri de vin dintr-un brand numit Tarminac.
Cum nu se făcea să te prezinți în fața microfonului într-o stare avansată de sobrietate, am încercat vreo cinci-șase feluri de vin, însă nu mai multe, fiindcă exista riscul să amesteci sobrietatea cu ebrietatea, iar poeții, ca și fotbaliștii, se cuvine să facă o figură frumoasă. A doua zi, marți, m-am deplasat, într-o altă echipă de patru, în Volče (se citește: Volce), aproape de granița cu Italia, unde a avut loc o altă lectură.
Festivalul propriu-zis a început miercuri și cartierul general a fost, pentru prima oară în istoria de vreo 15 ani a Dnevi poezije in vina, în Ptuj, cel mai vechi oraș din Slovenia, cu vreo 20 și ceva de mii de locuitori. Poezia (ce cuvînt ciudat!) a luat în stăpînire întregul oraș. Străzile, hotelurile, localurile au fost amprentate cu poezia poeților invitați, iar lecturile au avut loc pe o scenă amenajată ca pentru concert. Probabil pentru a fi siguri că vor exista spectatori, organizatorii au avut grijă ca înainte și după lecturile de poezie să cînte diverse formații (jazz, rock, folk), fiindcă e clar că un concert strînge mai multă lume decît ar putea-o face o lectură.
Eu am citit în ultima zi a festivalului, sîmbătă, alături de poeții din Slovacia, Statele Unite, Columbia și Polonia. Au fost cîteva sute de spectatori, rar ai ocazia să citești în fața atîtor oameni. Fiecare poet citea în limba lui maternă, iar pe un ecran curgeau traducerile în slovenă și, dacă era cazul, în engleză.
Pe lîngă poezie, a mai curs și mult vin, unul dintre sponsorii festivalului fiind vinul Jeruzalem Ormož (se pronunță: Ormoj), un vin alb și sec, al cărui nume, în varianta lui scrisă, este atît de aproape de Urmuz. (Iulian Tănase)
Loading...
Loading ...