Spionul de la ruși și “aurul” de la Roșia

Ioan Talpeș, fost consilier pe probleme de siguranță națională al lui Ion Iliescu, fost șef SIE, fost actor important (dar din umbră) la Revoluție și, actual, șef pe multe situații nevăzute, ne-a dat detalii despre ce preț frumos avea un spion prins pe mandatul lui la Serviciului de Informații Externe. Plus o supoziție din mediul intern, din zona Roșia Montană, care s-ar putea să aibă în curînd aspect de bombă.

Vizionați cu plăcere și cu atenție filmulețul de mai jos.

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

  • Share

2 raspunsuri la “Spionul de la ruși și “aurul” de la Roșia”

  1. ova spune:

    Interviul mi-a placut foarte mult, probabil ca din partea voastra vom mai avea astfel de surprize placute !
    Cam asa ceva stiam si eu despre spioni, daca i-ai prins i-ai si expediat la origini, nu se face, trebuie avut grija de ei, sa nu (ii) raceasca, sa le dai de mancare, sa faci cu ei nani-nani, deh e mai usor sa ai grija de unul pe care il stii decat de altul care vine si isi baga nasul peste tot.
    Cazul serg maj Floricel e caz tipic de acarul Paun, tot mai des utilizat la noi in diferite domenii !

  2. John DOE spune:

    Hm. Eu am o viziune un pic diferită faţă de ce spunea domnul Talpeş cu “partea pozitivă” – că Rusia ne-ar recunoaşte public în ţara lor apartenenţa NATO.

    Dacă ceea ce spune dânsul cu “expulzarea nu se prea practică, ci se transformă în profit altcumva” este cunoscut de serviciile secrete româneşti, apăi atunci e cunoscut şi de tata lor – alea ruseşti.

    Părerea mea e că… unu: ruşii au aplicat o tactică de “divide et impera”, ca să crească şi mai mult neîncrederea partenerilor NATO în capacităţile României la nivel de spionaj. Scopul este ca partenerii să ne ţină mai departe în carantină, să-şi cheltuiască resurse cu supravegherea noastră sau chiar să ne dezinformeze. De aia au trâmbiţat aşa de mult în sus şi în jos cu NATO şi România în acelaşi context, cu implicaţii clare de incapacitate a României.

    Adică cu alte cuvinte “pe ăştia vreţi voi să vă bazaţi pentru …[a se completa cu orice]?! Păi pe ăştia îi jucăm cum vrem noi!” (Dacă e să analizezi la rece, un singur idiot nu înseamnă că toţi sunt idioţi. Dar sămânţa neîncrederii odată sădită…)

    Altfel, de ce să renunţe la câştigul de a avea o sursă sigură de intoxicare? Chiar sunt ruşii atât de fraieri? Ar fi o neglijenţă gravă din partea noastră să uităm cu cine avem de-a face.

    În al doilea rând, ruşii au marşat iar pe sentimentul rusesc de nesiguranţă conform căruia “toţi vecinii ne sunt duşmani”. Prin asta distrag atenţia populaţiei lor de la problemele LOR economice, dând iarăşi vina pa alţii, şi îşi justifică în viitor începerea unor noi hărţuiri împotriva duşmanului identificat cu “el ne-a atacat primul” – România. Că normal că n-o să recunoască faptul că ei au pornit cu atacurile ceva mai de multişor, chiar şi în perioada recentă. Important e ce le spun ei primii (sau în exclusivitate), populaţiei lor. Aia e impresia care rămâne.

    Aşa că… se repetă scenariile de dinainte de Al Doilea Război Mondial. Părerea mea e că ei nu “recunosc României calitatea de membru NATO”, adică ceva nobil sau tabu sau pozitiv, ci îi aplică eticheta de “duşman prin asociere” în faţa propriei populaţii, duşman – iată – acum pe deplin justificat.

    Aşa că… va urma. Mie asta îmi pare o tactică pe termen lung a ruşilor, şi chiar sunt curios ce vor face serviciile româneşti pentru a o contracara. Sunt sigur că avem pe-acolo şi oameni capabili şi puşi pe treabă, nu numai dinăştia puşi pe căpătuială şi/sau subjugarea propriilor concetăţeni.

    Terminat discursul din colţul parcului. Mulţumesc audienţei pentru audienţă. :D :D :D Dau cuvântul următorului vorbitor, mare descoperitor de taine şi subînţelesuri ascunse, ca şi mine! :D :D :D :D :D

Rãspunde