Jurnalul unei stewardese – seria a doua, episodul 23
Întrucât actorii aventurilor mele priponite-n slava cerului se află într-o remarcabilă majoritate românească, analiza călătorilor aerieni nu se putea priva de secţiunea „Românii“. Și pentru că aș putea vorbi despre ei până la următoarea eclipsă totală de Soare, iar feliuța mea din această minusculă pagină mă restricţionează, am ales numai câteva personaje reprezentative. Așadar, Manglitorul, Nevrotica și Importantul sunt doar trei dintre pasagerii români care de-a lungul anilor mi-au zdruncinat sistemul nervos central, dar și de la care am avut de învăţat cum să nu fiu, să nu vorbesc, să nu reacţionez.
Manglitorul a plecat de acasă având doar câțiva bănuți de avion și teancuri-teancuri cu speranţe de mai bine, dispus să pozeze într-o infirmitate contrafăcută, să spargă bancomate și aparate de taxare prin parcări sau să combine fraieri în găinării dubioase. A urcat în avion printre ultimii, neliniștit, rezervat, s-a uitat pe geam tot zborul și abia de a zis „pa“ la plecare. La întoarcere își face simţită prezenţa încă de la ușa aeroportului și se remarcă plenar la scara avionului: behăie glume idioate și mă întâmpină primul, zbierând „Hola/Ciao, păpușa!“. Are lanţ aurit de patruped lătrător, ţoale de firmă (real fake), mixează romitaliana sau romspaniola ca un expert lingvist, cumpără juma’ de duty-free și comandă doișpe Chivas plus „tres cocacolas“ pentru el și „pretenii“ lui. E primul care urlă „’r-aţi ai ’reacu’ de hoţi mincinoși!“ dacă avem întârziere și se erijează în lider al maselor când ceaţa ne ţine la sol.
Nevrotica e, de regulă, mamă. Aproape niciodată nu face faţă bagajelor, căruciorului, biberoanelor, pamperșilor, plânsetelor ălor mici și situaţiei, în general. Nu găsește laptele, păturica, jucăriile și nici modalitatea de a-și împăca plozii care se bat pe locul de la geam. Cuvintele îi ies din gură în tonalităţi ascuţite, indiferent dacă adresantul sunt eu ori copilul. Nu pricepe că avionul nu e dotat cu microunde și prin urmare o cutie de carton sau plastic cu mâncare de bebe nu poate fi introdusă în cuptor pentru încălzire. Nu sunt mamă, așadar nu știu cum e să zbori alături de propriii copii. Dar vă asigur că, atunci când se va întâmpla, mă voi concentra să dispun de o geantă cu multe buzunare exterioare, care să încapă la fix sub scaunul din faţa mea, și îmi voi învăţa plodul să nu se tăvălească isteric pe culoar dacă i-am uitat acasă raţa galbenă cu cioc roșu.
Importantul e un mizantrop cu aură cabotină. „Tu știi cine sunt eu?“ este, de departe, replica favorită. Are parte de preîmbarcare, loc pe primul rând și își dorește un seif personal pentru Vuitton, care nu poate fi tăvălit în compartimentul cu rafii. Mă tutuiește ostentativ și-l dezgustă legatul centurii. Așteaptă o condescendenţă convulsivă, iar dacă nu o primește, la plecare mă scrutează pe deasupra ochelarilor Ray Ban, aruncând întrebarea-cheie: „Ăăă… cum ziceai că te cheamă?“… (Henrieta Aplanoriţei)
Vezi episodul “Italienii şi nemţii”.
Vezi episodul “Israelienii şi francezii”.

















Loading...


Nimic despre dansatoarele de Cipru si balerinele de Italia… Asta e discriminare!
Sau turistele de Spania, Franta sau Germania…alea, cu sejur prelungit. Si pestii aferenti.
cu asa o atitudine n-o sa ajungi niciodata sa cumperi geanta aia cu multe buzunare exterioare
si de bine nu stii sa zici..?
ca la critici esti prima
he, he, asa credeam si eu ca e suficient sa-i spui plodului acasa ca trebuie sa fie cuminte, etc… dar nu functioneaza, de obicei plodul se va tavali pe jos oricum. Maestria e sa-l faci sa se tavaleasca cit mai putin timp si sa te rogi ca metodele care le cunosti o sa si functioneze. Sigur poate plodul tau va fi unul precoce si la 1.5-2 ani o sa-i pese f. mult daca te supara sau nu. Totusi iti dau prezumtia de bunacredinta, imi amintesc ca am fost si eu odata young, free and single.
PS: e greu cu copiii, dar se merita.
fereasca sfantu’ bun simt, “sa indrazneasca” cineva sa dea peste nas (pe buna dreptate) romancelor care NU sunt in stare sa isi educe progeniturile si mai ales acelor “mari doamne de america” care polueaza fonic, efectiv, pe toata lumea cu tignalul lor cu “accent”, cand isi striga copchii: “Kevin, Kevin!”. in afara de ” taci in gura matii” si ” mananci cand iti zic eu si nu cand vrea borsul tau”, nu auzi altceva in tot avionu’. a, ba da, era sa uit, zice EA, importanta, stewardesei: “poate vrei tu sa ii dai sa suga!”, sagetand-o din priviri pe saraca femeie, ca de ce nu ii tine din bagaje si cu dintii. tot timpul, NU este loc DESTUL pentru ele, DESTULA atentie acordata lor si DESTULA umilinta pentru bietele stewardese. ca de obicei, ele le stiu pe toate, adica pe “toate”, numa’ educatie si bune maniere, NU. e una, care face scandal, tocmai pentru a fi trecuta la clasa I si e “mare realizata” in tara tuturor posibilitatilor. eu, pe astea, le-as incuia in the lavatory, pe toata durata zborului si la debarcare, daca nu le-as vedea ca plang de sa le sara Calvin Kleinu’ de pe ele, nu le-as da drumu’
)
@aia de peste drum: de obicei, “realizatii” astia isi incearca norocul sa “blag” un loc la biznis sau first inca de la check in. So, aia care inca mai sunt in spate, in coach, sint si mai disperati sa prinda un upgrade ca sa se poata lauda apoi pe feisbuc si forumuri de freq.trav. cu ce freebie s-au procopsit ei.
@AntiGelu: la imbarcare si check in INCA mai aplic tactica: NU vad pe nimeni, decat eu si bocceluta mea
insa odata ajunsa in zburatoare, cu toate castile din urechi, nu se poate sa nu le aud pe “doamne”
@gechi: asta suna ca debriefingu’ unui TRE comunist si mumificat in sistemu’ romanesc de stat.
pentru cunoscatori:))
Niște români … de ce-mi sună ca “niște țărani”? Zi că nu-i așa!
Din zburătăcelile mele prin țară îmi aduc aminte predominant de melodia omniprezentă a telefoanelor Nokia în timp ce avionul se dă cu burta de pistă, printre zgomote răzlețe de centuri de siguranță. S-au mai potolit?!
Adrian
@FL410
spot on!
@ciachi/gechi: gotcha!
Ciachi/FL410: bre băieți, ați stins lumina și-ați lăsat-o-așa! Când o aprindeți să facem toți: oaaaaaaauuuuuu!
Ăh? Ce-i aia TRE?
Mersi,
Adrian
@Adrian
un nene cu decizie care face/facea cam ce trebuie/vrea prin aviatie in sistemul rominesc de stat.
genul care isi stinge tigara in palma ta cind vrei sa dai noroc sa il saluti dupa ce
iaicarat geanta.