Stradă, şcoală, bordel
Aceste aventuri de prin bordeluri sînt adevărate, dar, din pudoare, nu pot să spun că mi s-au întîmplat mie, că eu doar nu merg la curve. Așa că hai să admitem, cam asta este procedura standard, că le-am auzit la un prieten. Un prieten cu care mergeam eu la bordeluri.
Ieșisem cu băieții și fetele în club. Încă eram copii la trup, spirit și buzunar, iar gacicile noastre atît de urîte, încît ai fi putut să juri că sîntem homosexuali. Se băuse crunt, de toți banii, iar ele, nu știu cum naiba, drojdeau monumental. Fără excepție. Drumul pe jos spre acasă se anunța lung și plictisitor, ca de obicei. Numai că, de data asta, norocul nostru a fost un local cu strip-tease care ne-a tăiat calea. Ne-am oprit în fața lui și l-am privit ca niște excursioniști rupți de oboseală aflați în fața unei cabane din vîrf de munte. Trecuserăm de zeci de ori pe lîngă acea clădire, dar niciodată nu ne-am gîndit să vedem cum e. Ne-am salutat monștrii din mers, scuzîndu-ne că vrem să ne tragem puțin sufletul, ca băieții. Au înțeles fără proteste, mai ales că, la cum arătau, în afară de noi nici nu prea aveau în oraș alternativă pentru o viață amoroasă cît de cît normală. mai mult
























Loading...

