Jurnal de plecangiu

Oh, Ionatan, Ionatan

mere Jurnal de plecangiu

Când ne-a spus că și-a luat transferul la Voinești de Argeș ne-am bucurat, știind că e o zonă cu oameni gospodari. Ruxandra, prietena noastră, era o fată mult prea bună și un medic cum rar întâlnești pe la noi ca să merite un cabinet fără ușă și lumină electrică într-un sat uitat de lume din, să zicem, județul Buzău. După ce lucrase un an în Canada și altul în Suedia, patriota noastră dragă se întorsese acasă, dornică să aline suferințele compatrioților săi. Câtă tărie de caracter trebuie să ai ca să poți urca în autobuzul prăfuit al timpului și să cobori în câteva ore într-o stație aflată cu două sute de ani în urmă față de locurile cu care te obișnuiseși?

mai mult

Cu bățul pe gardul Curții Europene

petite Jurnal de plecangiu

În Freiburg, Germania, am stat o săptămână. Am fost nevoit. Altfel, nefiind o localitate pur turistică, dacă ești pe-acolo în vacanță îl poți trece în agendă mai degrabă ca punct de plecare spre alte atracții din jur.

 

Românii întâlniți pe straße sau prin prăvălii erau în majoritate veniți cu treabă. Auzindu-mă cum îi vorbesc limba maternă la telefon, un garçon mi-a oferit o țuică, cu lacrimi în ochi de dorul casei. Nu mai fusese în România de opt ani. Altul lucra la o agenție de voiaj și mi-a amintit că am făcut armata împreună. Ăsta era căsătorit de două decenii cu o localnică, Heike, iar după ce mi-a prezentat-o am înțeles cum de a putut el să stea departe de familie și de prieteni atâta amar de vreme.

mai mult

O zi obișnuită în Freiburg

k64_Turism03 Jurnal de plecangiu

La Freiburg am ajuns cu un proiect superavantajos derulat pe fonduri 100% personale. Singura obligație pe care o aveam prin contract era să pierd timpul contemplând tot ceea ce mă înconjura. Adică, vă dați seama, trebuia să studiez oamenii, magazinele, terasele, obiceiurile, pe scurt: viața acestui oraș. Fiind însoțitor al soției (mele) venite la o specializare, spuneți și dumneavoastră: ce aș fi putut face mai bun până-și termina ea treaba? De angajat pentru o săptămână nici măcar pe funcția de criminal nu aș fi găsit, și înclin să cred că nici nu m-aș fi băgat, neavând pregătirea necesară.

mai mult

O săptămână în Freiburg

Turism02 Jurnal de plecangiu

Freiburg im Breisgau este unul dintre cele mai vechi orașe universitare și e situat
în sud-vestul Germaniei, în regiunea Baden-Württemberg. Are puțin peste 200.000 de locuitori, iar niște zeci de mii bune, circa 30, sunt studenți. Săptămâna trecută
am povestit drumul de la aeroport până în urbe, cu trenul, așa că acum tocmai ajungem în Freiburg.

mai mult

Căile Ferate Germane = OZN

jfk Jurnal de plecangiu

Până să urcăm în tren, după cele trei ore de zbor, era musai să-mi bag în seamă  măcar cale de-o țigară viciul, așa că-n aeroportul-județ din Frankfurt am tăiat-o direct
la cazinou. Era singurul loc în care dependenții ca mine se puteau liniști.

Din cele câteva sute de participanți ce tropăiau la coada din fața mea, cu degetul pe trăgaciul brichetei, doar doi americani au intrat să joace efectiv. În timp ce noi, locomotivele cu nări, pufăiam de zor, ei se grăbeau să termine găletușele cu fise în sufletul pocherelor electronice. Fiecare cu gărgărița lui!

mai mult

Car cu boi, parcat pe iarbă

turizm_k61 Jurnal de plecangiu

Este duminică și ne-am programat o ieșire din București care să ne umple plămânii cu altfel de aer, dar care să nu fie prea îndepărtată, adică să ne aducă înapoi acasă până seara.

Am plecat suficient de devreme ca să evităm coloanele de mașini care după aprovizionarea cu tone de casolete și baxuri părăsesc parcările supermarketurilor și dau fuga să îmbrace un petic de iarbă cu diverse ambalaje. Din drumul spre Ploiești facem dreapta la Siliștea Snagovului, în comuna Gruiu. Citisem în presă și văzusem un reportaj la televizor despre ferma de prepelițe a familiei Popescu. Aceștia renunțaseră cu ani în urmă la viața tumultuoasă de capitală, preferând un trai rustic și liniștit. Din motive de sănătate, dar și dorindu-și o preocupare profitabilă ce se putea preta noului stil de trai, au înființat o mică fermă de prepelițe.

mai mult

Ciudățeniile Bărăganului

plaja Jurnal de plecangiu

Cu ocazia Sărbătorii Pascale am gândit că nu ar fi rău să mă bucur de floarea pomilor de pe marginea drumului și am purces la călătorie. Mașina știe aproape singură pe unde să o apuce după noaptea Învierii.

mai mult

Universitatea Populară de Bere „Nicolae Iorga“

jurnal de plecangiuJurnal de plecangiu

O alternativă pentru cei care vor să schimbe, la o adică, liniștea manelelor protejate de duhul lui Dracula de la Bran sau aglomerația alpiniștilor de trotuar din Sinaia este localitatea Vălenii de Munte. Și aici s-au ridicat în anii construcției capitaliste zeci, poate sute de pensiuni, însă eu când poposesc pe acele meleaguri fiți siguri că-s în vizită la niște buni prieteni.

mai mult

Glasul roților de cașcaval

Bule11 Jurnal de plecangiu

A venit primăvara și parcă se impune o listă cu posibile ieșiri departe de balamucul citadin. Vehicularea de-a dreptul agasantă a numelui Mihai Necolaiciuc în presa ultimelor săptămâni mă face să vă povestesc o zi petrecută acum câțiva ani în paradisul de milioane al „Țarului“. Cred că vă amintiți că aceasta era porecla fostului director general al CFR, nea Mihai, cel dat în urmărire prin Interpol după ce a devalizat Regia roților de tren de niște zeci bune de milioane de euro.

mai mult