|
This movie requires Flash Player 9
|
||
|
This movie requires Flash Player 9
|
|
This movie requires Flash Player 9
|
Sfîrșitul lumii la Helsinki
Am urcat pe ușa greșită în avionașul ce urma să ne repeadă de la Frankfurt la Helsinki, astfel că am perturbat oleacă ordinea și liniștea publică, deci iar am trecut prin acele clipe cînd am impresia că toți occidentalii se uită la mine, îmi zîmbesc amabil și-și spun în gînd: „Bleah, și rusnacii ăștia, mereu încurcă lumea“. Se știe, doar, că toți plăvanii cu cîteva fire blonde care se sprijină cu țeasta de tavan sînt ruși.
Ajunși într-un final la locurile noastre, descoperim, după grai, că sîntem vecini de scaune cu un conațional. Un tînăr ardelean ce a făcut doctorat în Germania, stă în Germania, lucrează pentru o companie franceză, e căsătorit cu o poloneză și acum construiește o centrală nucleară în Finlanda. O secundă n-a tăcut. Ne-a transmis o groază de secrete tehnologice, la un moment dat ni s-a făcut și teamă să nu ne audă careva, căci ne-a dezvăluit taina tuturor spirtoaselor tradiționale din zona Clujului. Ne-a vorbit apoi despre politică, despre ce e de văzut, de băut și de mîncat prin Helsinki, despre viața de neamț… Și despre cea de român, deși lumea pe-acolo nu-l știe atît ca român, cît ca Herr Doktor în tehnologii grele ce vorbește o germană cu accent de prin părțile Turdei. „Să beți neapărat bere finlandeză! Să nu vă mirați că în toate meniurile de la restaurant veți găsi hamburgeri. Și să știți că toate-s scumpe. Scumpe rău!“ mai mult
(Acest reportaj a fost făcut anul trecut, pe 21 decembrie, când Gabriel Oprea a lansat Uniunea Social Progresistă cu ajutorul galeriei lui Dinamo)
Reportaj din stînga dreptei
Miercuri, la ora 18, UNPR-ul și-a lansat la Palatul Parlamentului USP-ul. N-ați înțeles mare lucru și nu vă ceartă nimeni. Mai încercăm. Uniunea Națională pentru Progresul României și-a prezentat un fel de mișcare, construcție sau asociație de centru stînga numită Uniunea Social-Progresistă. Nici acum? Băi, ăștia au lansat ceva care să semene la nume cu USL-u’. E bine așa? mai mult
REPORTAJ - De pe străzile din Atena în Piața Universității
Îl știu de cînd a scris pe site-ul criticatac.ro un text despre cum a fost el în Grecia, în timpul marilor demonstrații de nemulțumire față de criza care se adîncea, despre cartierul anarhist din Atena, Exarhia, și despre Piața Sintagma din capitala Greciei, unde se adună zilnic oamenii și vorbesc precum în agora antică despre problemele cetății. Mi-am dorit să stau de vorbă cu el, dar nu am mai găsit ocazia, deși l-am mai întîlnit pe la diferitele mișcări „Occupy“ din București. Acum e timpul.
Înainte de mitingul USL de joi am stat la o cafea undeva în zona Universității. Eram curios cine este el de fapt, cu ce se ocupă, cum a trăit experiența demonstrațiilor din Grecia și ce crede despre cele din România.
Florin Fluieraș: Mi-e greu să definesc exact cu ce mă ocup. Ori nu mă ocup cu nimic, ori cu prea multe. Dar în general background-ul meu e psihologia, după aia am făcut coregrafie, după aia am intrat în artele vizuale, în arta contemporană. În ultimii ani sînt foarte implicat în activism și acțiuni politice. Scriu despre ce se întîmplă, mă interesează teoria critică, filozofia critică. mai mult
(reportaj despre aseară)
Despre dictatură
Trebuie să fie clar cititorului, de orice orientare ar avea el: eu țin cu PDL-ul și cu Băsescu, trebuie să recunosc și așa e cel mai cinstit. Iar cînd tot felul de oameni zic că e dictatură în România acestor zile, le dau dreptate. E dictatura lor, atîta doar că ei nu sînt la putere, în schimb eu trăiesc de ani buni numai în muzica punctului lor de vedere. Ca un exemplu, m-am întors de la Universitate la timp ca să îl aud pe Ciutacu spunînd la Antena 3 că a văzut imagini de o violență rară (în timp ce el era la Piața Unirii, cred că într-un club sau o cafenea, unde, spunea tot el, orașul i se pare revoltător de liniștit). Într-o lume normală, în care nu ar fi dictatură, în studio ar fi fost și cineva care ar fi putut să îi spună că violență rară a fost la Mineriadă.
Cum vede un om care nu e de părerea celor care protestează evenimentul lor mai mult
Scurt reportaj de la mitingul de susţinere a lui Raed Arafat

Ca orice revoltă care se respectă, și marșul de susținere pentu Raed Arafat de la București a pornit pe Facebook. Joi am primit zeci de invitații virtuale de participare la evenimentul programat vineri, la ora 18.30, în Piața Universității.
De obicei, la orice întîlnire organizată virtual, cam jumătate dintre cei care își anunță participarea își și ridică fundul din fața calculatorului. De asta m-am și panicat un pic cînd am realizat că o să ajung prea devreme în fața Teatrului Național.
Cînd chimiștii au inventat prenandezul, nu s-au gîndit că produsul va fi mai apreciat de homeleșii feroviari decît de atelierele de cizmărie. Lipiciul la pungă a devenit heroina săracului. Pe aceeași cale a pornit și Tantum Rosa, o soluție de spălături vaginale. Plictisiții de realitate au descoperit că, dacă o ingerează, văd filme la televizor chiar dacă nu și-au plătit abonamentul TV. Ne vom opri însă la Poppers (nitritul de amil).
Stradă, şcoală, bordel
Aceste aventuri de prin bordeluri sînt adevărate, dar, din pudoare, nu pot să spun că mi s-au întîmplat mie, că eu doar nu merg la curve. Așa că hai să admitem, cam asta este procedura standard, că le-am auzit la un prieten. Un prieten cu care mergeam eu la bordeluri.
De cînd mă știu, mersul la munte implică multe riscuri. De la o vîrstă, pe lîngă băutură și acțiunile reprobabile ce decurg din ea, apare și problema curvelor. Indiferent dacă vii cu ele de acasă, pe post de prietene, sau le găsești la fața locului, pe post de prostituate, ele riscă să influențeze cumva desfășurarea evenimentelor. mai mult
Reportaj
Am fost ultras în galeria Universității Craiova pînă acum patru ani și sînt mîndru de asta. Unele dintre cele mai frumoase clipe din viață mi le-am petrecut în peluză și nu mi-am uitat prietenii alb-albaștri. Mulți s-au mutat în București și sînt amicii mei de ieșit în oraș. Sînt asistenți universitari, directori de firme, funcționari publici, agenți imobiliari, bodyguarzi sau liber-profesioniști. Cu ei am ieșit în weekend în Piața Universității. M-am întîlnit și cu rivalii de la alte galerii pe care i-am cunoscut cu diverse ocazii (jurnalistice sau nu). În continuare, revoluția prin ochii unui ultras.